Conturile de economii și investiții (CEI): ghid pe înțeles

Din 2027, în România apare un tip nou de cont de investiții: contul de economii și investiții (CEI). Ideea seamănă cu mecanisme folosite în țări precum Marea Britanie sau Canada: investești pe termen lung în acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri, într-un cont cu un tratament fiscal special.

Avantajul fiscal vine însă cu o limitare importantă: nu poți retrage banii înainte de pensionare sau de împlinirea vârstei de 65 de ani, oricare dintre aceste momente apare primul. Nu există o opțiune de retragere anticipată, nici măcar cu penalizare.

Mai jos găsești ce prevede legea, cum diferă cele două tipuri de cont, exemple de calcul și ce merită să analizezi înainte să decizi dacă un CEI se potrivește obiectivelor tale.

CEI pe scurt

• Cine poate deschide: orice persoană fizică, în mod voluntar.
• Câte conturi poți avea: unul sau mai multe, inclusiv CEI-S și CEI-D simultan, la același administrator sau la administratori diferiți.
• Unde: la bănci sau la societăți de servicii de investiții financiare (SSIF) care vor oferi serviciul de administrare CEI.
• Ce tipuri există: CEI-S, cu regim de scutire, și CEI-D, cu regim de deductibilitate. Tipul contului nu poate fi schimbat după deschidere.
• Până când poți contribui: până la deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate, ori până la împlinirea vârstei de 65 de ani — oricare dintre aceste momente apare primul.
• Când poți retrage: de la acel moment, în orice cuantum dorești.
• Plafon anual: legea nu stabilește un plafon anual general pentru contribuțiile în CEI. Există însă o limită pentru contribuțiile angajatorului, explicată mai jos.

CEI-S și CEI-D: diferența reală

Diferența principală nu este cine pune banii în cont, ci momentul în care se aplică avantajul fiscal: la depunere sau la retragere.

Deducerea la CEI-D, în funcție de sursa banilor

Salariat, din banii proprii. Contribuția suportată de angajat la CEI-D se deduce din venitul lunii în care este plătită, pe baza documentelor justificative emise de administrator. La o cotă de impozit pe venit de 10%, deducerea înseamnă o economie de 10% din contribuție. CAS și CASS se plătesc în continuare asupra salariului; contribuția CEI-D nu le reduce.

Angajatorul contribuie pentru tine. Contribuțiile CEI-D suportate de angajator la funcția de bază beneficiază de tratamentul fiscal prevăzut de lege în limita plafonului lunar de 33% din salariul de bază. Plafonul este comun cu alte beneficii extrasalariale prevăzute de Codul fiscal, precum abonamentele medicale, contribuțiile la Pilonul III (pensii facultative) sau abonamentele sportive. Dacă acestea consumă deja o parte din plafon, suma disponibilă pentru CEI-D se reduce. În limitele și condițiile legale, contribuțiile angajatorului în CEI-D nu sunt supuse CAS și CASS. Așadar, suma investită poate fi mai mare decât ce ar rămâne din aceeași sumă brută acordată ca bonus salarial obișnuit.

Activități independente — PFA în sistem real. Pentru veniturile din activități independente determinate în sistem real, contribuțiile CEI-D sunt cheltuieli deductibile, în condițiile legii. Efectul asupra impozitului și contribuțiilor sociale depinde de situația concretă (vezi simularea de mai jos).

Cea mai importantă condiție: banii rămân blocați

Legea permite retragerea fondurilor numai de la deschiderea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate, ori după împlinirea vârstei de 65 de ani — oricare dintre aceste momente apare primul. Legea nu prevede retragere anticipată, nici măcar cu penalizare. Dacă ai 30 de ani și nu se deschide între timp un drept de pensie relevant, banii depuși astăzi ar putea rămâne inaccesibili până la 65 de ani.

Practic, un CEI se potrivește doar pentru bani despre care știi că nu vei avea nevoie înainte de acel moment. Nu este locul potrivit pentru:

• fondul de urgență sau de siguranță;
• economiile pentru avansul unei locuințe;
• obiective financiare pe 5–10 ani;
• bani de care ai putea avea nevoie pentru cheltuieli importante sau neprevăzute.

Pentru astfel de obiective rămân utile un cont obișnuit de investiții, depozitele bancare sau titlurile de stat, în funcție de scop și de toleranța la risc.

Avantajul fiscal se plătește în flexibilitate. Înainte să te uiți la câți lei economisești la impozit, întreabă-te cât de sigur ești că nu vei avea nevoie de bani înainte de pensionare sau de a împlini 65 de ani.

Cât contează, de fapt, avantajul fiscal?

Ca să judeci un CEI, compară-l cu alternativa reală: un cont obișnuit la un broker. În 2026, câștigurile din vânzarea acțiunilor sau a ETF-urilor printr-un intermediar care reține impozitul la sursă în România sunt impozitate cu 3% pentru titlurile deținute cel puțin 365 de zile și cu 6% pentru cele deținute mai puțin de 365 de zile. Pentru tranzacțiile prin intermediari nerezidenți, impozitul este, în general, de 16% asupra câștigului net anual. Dividendele încasate în afara unui CEI sunt impozitate cu 16%. Detalii găsești în ghidul despre ETF-uri.

De aici rezultă trei situații, cu avantaje diferite.

1. Contribuțiile angajatorului (CEI-D): avantajul potențial cel mai mare

Exemplu ilustrativ: angajatorul are 10.000 lei de alocat unui salariat și poate alege între două variante: un bonus în salariu sau o contribuție în CEI-D. Banii sunt investiți în ambele cazuri. Presupunem un randament anual de 7%, fără costuri, timp de 30 de ani.

În acest scenariu, contribuția în CEI-D aduce cu aproximativ 25.000 lei mai mult decât bonusul investit printr-un broker din România. Diferența vine în principal din taxele pe salariu care nu se aplică la intrarea contribuției în CEI-D, nu din impozitul pe câștig. Exemplul are câteva limite importante:

• funcționează doar dacă angajatorul acceptă să ofere beneficiul;
• 10.000 lei într-o singură lună ar depăși plafonul de 33% pentru majoritatea salariilor, deci în practică suma s-ar putea împărți pe mai multe luni;
• pe contribuția CEI-D suportată de angajator nu se plătește CAS, deci suma respectivă nu contribuie la calculul pensiei de stat;
• randamentul de 7% este o ipoteză, nu o promisiune: valoarea investițiilor poate scădea.

2. Salariat, din banii proprii: CEI-S și CEI-D pot da același rezultat

Dacă ești salariat și depui din propriul salariu, cele două tipuri de cont pot ajunge la același rezultat, la cotele fiscale folosite în acest exemplu (randament de 7% pe an, 30 de ani):

• CEI-D: depui 1.000 lei. Contribuția se scade din venitul impozabil, deci plătești cu 100 lei mai puțin impozit, iar contribuția te costă efectiv 900 lei. Cei 1.000 lei investiți ajung la aproximativ 7.612 lei. La retragere plătești 10% și rămâi cu aproximativ 6.851 lei.
• CEI-S: depui direct 900 lei, bani deja impozitați. După 30 de ani, suma ajunge la aproximativ 6.851 lei, fără impozit la retragere.

Rezultatul este identic în acest scenariu pentru că deduci 10% la intrare și plătești 10% la ieșire. Diferența poate apărea dacă regulile fiscale se schimbă în viitor. Față de un cont obișnuit la un broker din România, avantajul fiscal poate fi relativ mic în acest caz: impozitul de 3% pe câștig evitat și impozitul pe dividende, care contează mai puțin dacă folosești ETF-uri cu acumulare.

3. PFA în sistem real: CEI-D poate ieși mai bine

Pentru un PFA în sistem real, contribuțiile CEI-D reduc venitul net. Cât economisești în final depinde de situația fiecăruia, de aceea exemplul de mai jos este o simulare cu ipoteze explicite, nu o economie garantată.

Ipotezele simulării:

• PFA cu venit net anual de 105.000 lei, care contribuie cu 10.000 lei într-un CEI-D, astfel încât venitul net scade la 95.000 lei;
• CASS se calculează pe venitul net efectiv, iar venitul rămâne, înainte și după contribuție, peste baza minimă și sub plafonul maxim;
• persoana nu are alte venituri sau excepții care să schimbe calculul CASS;
• CAS nu se modifică, pentru că se stabilește pe praguri și baze legale, nu proporțional cu fiecare leu de venit;
• randament de 7% pe an, timp de 30 de ani, fără costuri.

În aceste ipoteze, economia ar fi de aproximativ 1.000 lei la CASS (10% din 10.000 lei) și de 900 lei la impozitul pe venit, calculat asupra sumei rămase după efectul CASS. În total, aproximativ 1.900 lei, deci contribuția te-ar costa efectiv aproximativ 8.100 lei. După 30 de ani, cei 10.000 lei din CEI-D ar ajunge la aproximativ 68.511 lei după impozitul de 10% la retragere. Aceiași 8.100 lei investiți într-un CEI-S ar ajunge la aproximativ 61.660 lei.

Rezultatul se poate schimba semnificativ dacă venitul este aproape de baza minimă sau peste plafonul maxim CASS, dacă trece peste sau sub un prag relevant pentru CAS ori dacă se aplică o excepție. Fără economia la CASS, avantajul CEI-D față de CEI-S poate dispărea: deduci 10% la intrare și plătești 10% la ieșire, ca în exemplul salariatului. Nu este încă clar nici dacă retragerile din CEI-D vor intra în baza de calcul a CASS. Verifică simularea cu un contabil, pe cifrele tale, înainte să iei o decizie.

În ce poți investi printr-un CEI?

Legea permite investiții în acțiuni și obligațiuni admise la tranzacționare pe piețe reglementate din UE sau pe piețe echivalente din state OCDE, în fonduri OPCVM (UCITS), inclusiv ETF-uri UCITS, precum și în alte instrumente admise la tranzacționare, în condițiile prevăzute de lege. Un ETF UCITS este un fond reglementat european ale cărui unități se tranzacționează la bursă: în loc să cumperi direct toate acțiunile din portofoliu, cumperi unități ale fondului. Cum alegi un ETF și ce verifici în fișa lui găsești în ghidul despre ETF-uri; faptul că un ETF urmărește un anumit indice nu înseamnă automat că va fi acceptat în orice CEI.

Pot ETF-urile să folosească instrumente derivate?

Legea exclude, ca regulă, investițiile directe din CEI în instrumente financiare derivate. Există însă o excepție pentru OPCVM-urile care folosesc derivate pentru a replica randamentul unui indice sau pentru a acoperi riscuri (hedging). Prin urmare, un ETF cu replicare sintetică nu este exclus automat; contează structura fondului și scopul utilizării derivatelor.

ETF-urile cu levier sau inverse trebuie însă analizate separat. Ele urmăresc adesea un multiplu sau evoluția inversă a unui indice, pot avea rezultate diferite pe perioade mai lungi și nu trebuie presupus că sunt acceptate în CEI doar pentru că sunt tranzacționate la bursă.

Dar ETF-urile pe criptomonede?

Produsele cripto tranzacționate la bursă merită tratate cu prudență. Unele nu sunt fonduri UCITS, ci ETN-uri sau ETC-uri — titluri de datorie care oferă expunere la un activ sau la un indice. Faptul că un produs urmărește Bitcoin sau o altă criptomonedă și este listat la bursă nu înseamnă că este eligibil într-un CEI. Până la apariția normelor ASF și a listelor administratorilor, nu poți presupune că produsele cripto tranzacționate la bursă sunt eligibile.

Regula practică: verifică statutul UCITS/OPCVM, ISIN-ul fondului, piața pe care se tranzacționează și costurile, apoi confirmă cu administratorul că instrumentul este acceptat în cont.

Protecții și situații speciale

• Executare silită: legea prevede că activele deținute în CEI sunt insesizabile. Ele nu pot face obiectul executării silite și nu pot fi cesionate sau gajate.
• Falimentul administratorului: activele din CEI sunt ale titularului și sunt evidențiate separat. În cazul falimentului administratorului, beneficiază de protecția Fondului de compensare a investitorilor, în condițiile și limitele prevăzute de lege. Această protecție nu garantează valoarea investițiilor și nu acoperă pierderile din scăderea pieței.
• Schimbarea administratorului: poți transfera activele, integral sau parțial, într-un CEI de același tip, cu același titular, la alt administrator. Legea prevede un termen de cel mult 15 zile lucrătoare și interzice comisionul de transfer.
• Deces: activele revin moștenitorilor. Aceștia pot opta pentru transferul activelor într-un CEI propriu de același tip sau pentru vânzarea activelor și retragerea fondurilor, cu tratamentul fiscal prevăzut de lege.
• Informare și costuri: administratorul trebuie să respecte cerințele de informare aplicabile, iar tu ai acces la un extras anual online. Modificările comisioanelor trebuie comunicate cu cel puțin 30 de zile înainte. Compară costurile între administratori înainte să deschizi contul.

Ce nu este încă lămurit

Unele situații nu sunt clarificate explicit de lege sau depind de normele și de practica administratorilor:

• cum se tratează contul la divorț și partaj;
• ce se întâmplă în cazul persoanelor care se mută în altă țară sau nu sunt rezidente fiscal în România;
• dacă retragerile din CEI-D intră în calculul CASS;
• dacă poți transfera într-un CEI investiții pe care le ai deja la un broker;
• ce comisioane vor practica administratorii și ce instrumente vor accepta concret.

Până la clarificarea acestor aspecte, e bine să nu presupui că regulile se vor aplica identic în toate situațiile.

CEI față de Pilonul III

Cea mai apropiată alternativă românească este pensia facultativă (Pilonul III). Și ea este gândită pentru economisirea pe termen lung și beneficiază de facilități fiscale. Contribuțiile personale se pot deduce din venitul impozabil în limita echivalentului în lei a 400 de euro pe an, iar contribuțiile suportate de angajator au un plafon separat, tot de 400 de euro, în condițiile Codului fiscal.

Atenție: cei 400 de euro nu reprezintă o reducere directă a impozitului, ci suma maximă deductibilă. La o cotă de impozit de 10%, deducerea integrală înseamnă o economie de impozit de cel mult aproximativ 40 de euro pe an.

Diferența principală ține de control. În Pilonul III, banii sunt investiți de administratorul fondului. Într-un CEI, tu alegi instrumentele, în limitele legii. Pilonul III cere mai puțină implicare, în timp ce CEI îți oferă mai mult control, dar și mai multă responsabilitate pentru alegerea investițiilor și a costurilor.

Întrebări înainte să deschizi un CEI

1. Sunt bani de care sigur nu voi avea nevoie până la pensionare sau până la 65 de ani?
2. Am deja un fond de urgență și unul de siguranță, separat de acești bani?
3. Mă ajută mai mult CEI-S sau CEI-D, în funcție de sursa banilor — salariu, angajator sau PFA?
4. Angajatorul meu oferă sau ar putea oferi contribuții în CEI-D?
5. Cât din plafonul de 33% este deja folosit de alte beneficii?
6. Ce comisioane are administratorul — administrare, tranzacționare, conversie valutară?
7. Ce ETF-uri sau acțiuni acceptă administratorul în cont?

Concluzie

CEI poate deveni un instrument util pentru economisirea și investiția pe termen lung în România, mai ales pentru salariații ai căror angajatori vor contribui și, în anumite condiții, pentru persoanele cu PFA în sistem real. Pentru un salariat care contribuie din banii proprii, avantajul fiscal față de un cont obișnuit la un broker din România poate fi mai mic decât pare, iar banii rămân blocați până la pensionare sau până la 65 de ani.

Merită urmărite normele ASF și ofertele administratorilor din 2027. Până atunci, ordinea rămâne aceeași: buget, fonduri de urgență și siguranță, apoi investiții.

Surse: Legea nr. 202/2026 pentru înființarea și funcționarea conturilor de economii și de investiții, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 865 din 15 octombrie 2026 (textul integral al legii); Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma consolidată.